Echipa 25, formata din Roxana Visterineanu si Oana Ciobanu, a ales ca tema de proiect comanda unui motor pas cu pas.
Motorul pas cu pas are o utilizare largă, datorită tendinţei de funcţionare numerică a elementelor din structura sistemelor de comandă si reglare a acţionărilor electrice. Această tendinţă s-a vădit odată cu apariţia masivă a circuitelor electronice sub formă integrată. Folosirea pe scară largă a motoarelor pas cu pas se explică şi prin apariţia structurilor ierarhizate, mari şi complexe ce înlocuiesc sistemele clasice, care permit optimizări globale prin folosirea calculatorului,
Dat fiind că motorul pas cu pas este un element de execuţie cu funcţia de convertor electromecanic digital-analog (impuls —unghi) este evidentă întrebuinţarea lui în sistemele ele comandă şi reglare numerică.
Motorul pas cu pas realizează conversia directă a semnalului de intrare, dat sub formă numerică, într-o mişcare unghiulară discontinuă sau incrementală. În acest fel mişcarea obiectului reglat este cuantizată în deplasări discontinue, în deplină concordanţă cu evoluţia semnalelor discrete de comandă.
Datorită acestor proprietăţi motoarele pas cu pas permit realizarea unor sisteme de reglare de tip discret, care prezintă remarcabilul avantaj de a nu avea nevoie de bucle de reacţie pentru corectarea mişcării.
Dat fiind că motorul pas cu pas este un element de execuţie cu funcţia de convertor electromecanic digital-analog (impuls —unghi) este evidentă întrebuinţarea lui în sistemele ele comandă şi reglare numerică.
Motorul pas cu pas realizează conversia directă a semnalului de intrare, dat sub formă numerică, într-o mişcare unghiulară discontinuă sau incrementală. În acest fel mişcarea obiectului reglat este cuantizată în deplasări discontinue, în deplină concordanţă cu evoluţia semnalelor discrete de comandă.
Datorită acestor proprietăţi motoarele pas cu pas permit realizarea unor sisteme de reglare de tip discret, care prezintă remarcabilul avantaj de a nu avea nevoie de bucle de reacţie pentru corectarea mişcării.
Motorul folosit in cadrul acestui proiect este unipolar cu 5 fire si are o precizie de 1,8 grade.
